Carte: A. şi L. Ries, "The 22 Immutable Laws of Branding"

Nu vă îngrijoraţi, n-am început să-mi cheltuiesc ultimele rămăşiţe de bursă pe cărţi profesionale. Cele 22 de legi aici de faţă au ajuns la mine la ultima întâlnire NewMediaSchool, unul din proiectele faine ale CROS-ului. Da, vă încurajez să apăsaţi pe link-uri. Iar ideea cu trei cărţi pe lună (da, şi aici e un link explicativ) e tocmai pe sufletul meu.
Gata cu promo-ul.
"The 22..." sunt, de fapt, două cărţi într-una. Prima e evidentă din titlu şi a fost publicată iniţial în 1998, iar a doua este "The 11 Immutable Laws of Internet Branding", publicată în 2000. Pfuai, 33 de legi la preţ de 22? Unde semnez de livrare?
Aşa că da, am pornit să citesc cu aşteptări destul de mari. Legea 1: dacă îţi extinzi brandul unde nu e cazul, pierde din putere. Plauzibil. Legea 2: dacă îţi restrângi brandul, îl faci mai puternic. Stai, cum? Asta n-a fost şi mai devreme? Legea 10: dacă incluzi în brand toate prostiile, îl distrugi. Ok, am înţeles, altceva?
Deci nu sunt chiar 33. Ca în povestea cu cei 4 evanghelişti. Dar atâtea câte sunt, chiar au potenţial de legi. Un brand se construieşte prin PR şi se consolidează prin publicitate, spun cei doi Ries. Numele e foarte important, aşa că trebuie evitată cu orice preţ o denumire generică. Un brand se construieşte în timp, nu peste noapte, şi trebuie să ajungă să simbolizeze un singur cuvânt în mintea consumatorului.
Din nou, zic, plauzibil. Chiar banal pe alocuri, ai crede, până când citeşti exemple de ditai branduri care au dat cu oiştea-n gard. "What's a Chevrolet? It's a big, small, cheap, expensive car or truck", de exemplu. E destul de amuzant să citeşti "Legile" astea şi să te simţi mai deştept (retroactiv) decât giganţii multinaţionali. Marele punct minus rămâne data publicării. S-au schimbat câteva chestii în ultimii 10 ani, aş zice. Una din legile brandingului pe internet, spun ei, este cea a divergenţei: tehnologia tinde să se specializeze, nu să integreze mai multe funcţii. Serios? Deci iPod-ul meu nu există?
Hai că prea mă dau deşteaptă. În concluzie. E o carte bună pentru a-ţi face o idee despre ce-i aia branding şi o colecţie amuzantă de gafe internaţionale. Dar cam atât.