Completări

Cum zice şi titlul. Urmează completări la două articole mai vechi.

• Ziceam anul trecut de autobuze. Cel mai recent autobuz cu metaforice substraturi este 35-ul din Cluj, care duce din centrul plin de clădiri vechi în cartierul Zorilor, unde am văzut răsăritul. (Aşa-i că sună bine?) 35-ul e metafora mea pentru libertate, pentru a pleca de-acasă de nebună, pentru a mă plimba singură fără să am habar unde sunt, pentru bătături de la sandale şi îngheţată bună cum doar în Roma am mai gustat, pentru dormit în paturile prietenilor noi, dragi şi cu accent. Iar Clujul e un oraş frumos, care merită nopţile pe tren.
• Acum vreo lună ceream o îndrăgosteală pentru august. S-a găsit, pe sfârşit de lună, într-o plimbare nocturnă în Herăstrău, cu discutat despre filosofie, muzică şi sex şi uitat la stele din iarbă. (Nu genul ăla de iarbă. Nu fiţi dezamăgiţi.) Am căzut de acord că viaţa nu-i doar poezie, deşi mai e şi d-aia, mi-a dăruit o carte şi a plecat din ţară în prima zi de toamnă. Poetic, oarecum.

Concluzii. Unu, că nici o poveste şi nici o temă de gândire nu se epuizează vreodată. Doi, că azi am scris două articole. Sper că nu devin un animăluţ online.