joi, 2 octombrie 2008

Oameni: Îndrăgosteli

Prima mea aşa-zisă relaţie a fost în iarna dintr-a şaptea. El era a opta. Şmeeecher. Înalt, frumuşel, prost ca noaptea. După două ieşiri în parc şi vreo cinci minute de mozol nesatisfăcător, am decis că ne-ajunge.
Dacă tot am intrat la facultate şi nostalgia e în floare mai ceva ca mucegaiul pe pereţi, să trecem în revistă tipologiile masculine care mi-au căzut vreodată cu tronc.
  • Necunoscutul. Cu cât ştii mai puţin, cu atât poţi broda mai mult o poveste pe placul tău. Într-a treia m-am dus, răcită cobză, la policlinică. Tata studia din punct de vedere statistic şi strategic jocul de x şi 0, eu făceam avioane de hârtie, băiatul drăguţ de peste sală le prindea şi le făcea eleroane. E prima dată când scriu vreundeva despre asta.
  • Băiatul bun. Cumva, am ştiut mereu că n-o să se întâmple, dar că e prea drăguţ să spună de-a dreptul "nu". Am intrat la liceu şi după trei zile îl visam. Era stângaci, nu ţinea minte numele celorlalţi şi asculta muzică siropoasă. După trei luni, renunţam. Mă bucur că singura persoană care merita n-a renunţat.
  • Artistul. Nebălăcindu-mă eu în apreciere de sine, mi-a fost drag o vreme să fiu doar muză. A fost dragoste la prima vedere, întreţinută cu flori, ciocolată şi cărţi, poveşti, oraşe medievale şi munţi. Când a început să doară, a durut cumplit. N-aş mai putea.
  • Inteligentul. Mi-e neclar, totuşi, cum am crezut vreodată că discuţiile aprinse vor duce la alte aprinderi. A fost o surpriză să întâlnesc un băiat mai citit decât mine şi, pe deasupra, cunoscător de varii autori obscuri editaţi de Nemira în '92. Maxima noastră atracţie ne-spirituală a fost să observe, după câteva shot-uri, că sunt fată.
  • Fostul băiat rău. Nimic mai înduioşător decât o revoluţionară schimbare în bine. Când l-am cunoscut, era lăţos, "grunger", deprimat, frecvent cu berea în faţă şi pufăind ca o locomotivă. (Paranteză. A văzut cineva în viaţă o locomotivă cu aburi? Cum rămân agăţate expresiile...) S-a tuns, şi-a cumpărat sacou, mi-a pus o poezie pe muzică, şi-a amintit de ziua mea, şi acum răspunde la "ce faci?" cu "bine, citeam".
Nu mi-e clar dacă am epuizat lista. Eu sufăr de continue, scurte, înflăcărate îndrăgosteli. Care trec repede, şi lasă un zâmbet

2 comentarii:

  1. Am savurat lista ta, speram să nu se mai termine :). Ultimul e ieşit bine din peisaj, nu zici ca e real! Tu sau el a crezut în schimbare?

    Cât mai multe zâmbete!

    RăspundețiȘtergere
  2. el, initial, ulterior si eu, ulterior si ceilalti.
    cat despre lista, nu s-a terminat :)

    si dv. la fel :D

    RăspundețiȘtergere